Suntem, cu toţii, nişte trăpaşi incurabili, prevăzuţi să ascultăm şi să înţelegem nişte oportunişti despre care credem că sunt conducătorii noştri. Şi nu! Nu e adevărat! Această Europă unită pe care domnii la costum şi cravată o construiesc nu este decât soluţia cazului de forţă majoră, încercarea de-a face un fel de pace între ţările care se urăsc de moarte. Estul a invadat Vestul prosper şi l-a infectat, ţiganii stau ciorchine pe economiile bieţilor contribuabili vestici, Moldova de peste Prut a devenit „republică”, Iugoslavia s-a făcut ţăndări. Bătrâna Europă şi-a adunat moţăielnicii politici într-o ultimă şi terifiantă experienţă – Europa federală. O Europă care nu va mai permite trupelor americane să înece în sânge conflictele balcanice, una care, ni se spune, va fi capabilă să-şi rezolve singură problemele.
Spaima că România ar putea fi digerată de acest organism ciudat a agitat şi agită încă presupusa apartenenţă la moneda unică. N-avem ce face, trebuie să lucrăm cu euro – dar „republica” de peste Prut a rămas tot acolo, poliţiile statelor europene în aceeaşi vânătoare de ţigani s-au cantonat, fabricile Vestului aceleaşi falimente traversează, sclavia cetăţeanului de rând e aceeaşi veşnică plată a texelor. Nimic nu se schimbă în noul context. Doar că, de data asta, nu mai vin „americanii”. Oamenii politici europeni nu-i mai vor.
„Socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg”, spune o vorbă din bătrâni. Suntem martorii unui superlativ adevăr – asistăm neputincioşi la spargerea bibeloului numit Comunitatea Europeană, experimentul a dat greş, americanii au lovit dur – au creat „criza”, şi-au pus colegii politici la colţ pe coji de nucă.
Europa „unită”, ca idee, a sucombat în noroaiele marilor inginerii financiare cărora curvoii de la Casa Albă le dau valenţe de zâmbete mieroase: „te ucid cu zâmbetul pe buze” – replică dintr-un film cu CIA şi FBI. Nu prea au, mai marii noştri, răspuns – suntem părăsiţi acum, în clipa asta în care citiţi aceste rânduri. Presa – „câinele de pază al democraţiei” – cum spunea C.T. Popescu, a fost ucisă, tarabele sunt pline de reviste cu ţâţe şi cur, a fost cumpărată de indivizi ce nu vor ajunge niciodată în puşcărie căci şi Justiţia e a lor. Totul le aparţine, inclusiv noi, robii ce plătim impozit pe venit la finanţe.
Ne-au lăsat de izbelişte, oameni buni, nu mai au soluţii, nu mai au buget, vin în maşini de lux şi promit aceleaşi veşnice promisiuni, suntem pe cont propriu. Scapă cine poate, cum spunea cineva.
Numai un miracol ne poate salva şi acela este Sfârşitul Lumii.
- Lithera… tură
- Autori litheraţi
- Comentarii litherare
- Litheraţii recente
- Cele mai citite
- Cele mai necitite
- Litheraţii zilnice
- Litheraţii săptămânale
- Pagini litherare
- Litheraţii pe sărite
Lithera… tură
Autori litheraţi
Comentarii litherare
- Andrei Moldovan: Dom’le, cred că e tocmai la fix în așteptarea...
- Andrei Moldovan: Credibil scenariu, are un pic de suprarealism destul de...
- laura stretea: Bine te-am găsit, Andule. Referitor la „‘the church of the...
- Andrei Moldovan: Laura, cat se poate de sincer textul tău îmi amintește de o replică a...
- Dragoş Vasile: Scuze, votul.
- Dragoş Vasile: Mie mi-a plăcut dinamica scrisului ideea de aici chiar nu mă interesează...
- Andrei Moldovan: Pe alocuri clișeistic însă un text ok, cel puțin nu bate...
- Geo C: Andu, mulțumesc frumos pentru lectură și comentariul atent; am corectat.
- Andrei Moldovan: O viziune poetică destul de interesantă, oare mi se pare...
- Andrei Moldovan: Cam un pic din de toate, însă poemul ăsta Margo m-a...
- Dragoş Vasile: La a mai multa lectură, ‘bucata ta de copilărie’ are chiar...
- Pasagera: Buna Dragos, Da, chiar vroiam. Am recitit textul si are multe greseli...
- Dragoş Vasile: Și așa zici dom’le că voiai să fii băiat? Păi uite că bine că nu...
- Andrei Moldovan: One of my all-time-favourites̷ 0; M-as bucura să mai...
- Denisse: :)) ???
- Denisse: La fel de încântată…de recitire!:))
- Dragoş Vasile: Umor negru bine dozat, lectură instructivă, cine zicea că...
- Andrei Moldovan: Trec peste impolitețea de a lăsa o grămadă de propoziții și fraze cu...
- Andrei Moldovan: Acum ce să zic? Parafrazând poetul național prin gura lui Mircea cel...
- Mi_ka_el: Vizitat(oare)? Ai intrat tiptil, vizitator nepoftit. Te-am primit; sunt bună...
- Geo C: Andu, mersi pentru orientare, am tatonat, voi reveni!
Litheraţii recente
- dead_man_walking
- Cea mai mare bucurie
- Costin și vinul sfințit
- Am băut cu Nenea Iancu
- Nominalizările Editurii SINGUR pentru Premiile Uniunii Scriitorilor din România, 2011
- gibraltar
- Ştefan Doru Dăncuş: Lansarea volumului „Casa memorială Dăncuş”, Târgul de Carte GAUDEAMUS, Bucureşti, 2011
- Proiectul “Întoarcerea poetului risipitor” – poezie cu rimă -
- Colocviul Naţional „Zilele Poeziei Iustin Panţa”, ediţia a X-a, Sibiu, 4-5 noiembrie 2011
- Antologia CUVÂNTUL ÎN TIMP – utilitatea antologiilor literare –
Cele mai citite
- Lithera - vizionări: 31,381
- Autentificare - vizionări: 5,699
- Litheraţi - vizionări: 3,812
- Bărbatul la 40 de ani (Fragment din volumul în lucru, cu acelaşi titlu) - vizionări: 2,201
- Alexandru Vakulovski expulzat - vizionări: 2,109
- Regulament - vizionări: 1,837
- degete - vizionări: 1,813
- Marja de eroare - vizionări: 1,778
- sunt tâmpit, deci exist - vizionări: 1,663
- poem gay cu dumnezeu - vizionări: 1,656
Cele mai necitite
- Asistenţă - vizionări: 4
- Cea mai mare bucurie - vizionări: 134
- Am băut cu Nenea Iancu - vizionări: 156
- dead_man_walking - vizionări: 181
- Nominalizările Editurii SINGUR pentru Premiile Uniunii Scriitorilor din România, 2011 - vizionări: 203
- Costin și vinul sfințit - vizionări: 243
- Să ne fluture - vizionări: 330
- Antologiile Revistei SINGUR (11) - vizionări: 330
- boala din mine se mistuie în vise - vizionări: 330
- richard - vizionări: 330
Litheraţii zilnice
Litheraţii săptămânale
- 9 Aprilie 2012–15 Aprilie 2012
- 26 Martie 2012–1 Aprilie 2012
- 12 Martie 2012–18 Martie 2012
- 13 Februarie 2012–19 Februarie 2012
- 2 Ianuarie 2012–8 Ianuarie 2012
- 5 Decembrie 2011–11 Decembrie 2011
- 21 Noiembrie 2011–27 Noiembrie 2011
- 14 Noiembrie 2011–20 Noiembrie 2011
- 7 Noiembrie 2011–13 Noiembrie 2011
- 31 Octombrie 2011–6 Noiembrie 2011
Pagini litherare
Deşi cam abrupte, aserţiunile de aici mi se par corecte.
Mi-ar fi plăcut o abordare mai relaxată şi mai subtilă a subiectului.
Oricum strigătul de ajutor nu-l mai aude nimeni, cu câteva excepţii.
Mi-am îngăduit să repostez textul la „politică”.
Te mai aştept.
Andu
Dragul meu, la „politică” l-am postat, bată-l soarele de text. Se vede că încă nu ştiu mânui cum trebe tăte utilităţile site-ului. Mulţam că ceteşti.
Dăncuş
Servus Stefan!
Sper ca nu o sa fiu plictisitor. Pentru ca incerc sa fiu cat mai concis cu putinta desi asta imi vine greu, cel mai adesea cand vine vorba despre acel ceva care uneste existente individuale, uneori incompatibile, numit politica. Iata… q.u.e.d!
Deci. Eu cred ca aberatiile la nivelul inalt al politicii sunt produse de disfunctionalitatile la nivelul „micro” (ghilimele sunt puse cu atentie si ignorate la fel) -scopic de angrenare a societatilor. De felul relatiilor interumane adica.
Am dat-o-n balarii. Vezi? Te-am avertizat. E ca si cum creierul ti-ar lua-o razna, ai intra in panica pentru ca ti s-a infipt un ciob de sticla in degetul mic de la mana dreapta. Altfel: liderii nostri sunt produsul societatii pe care noi insine o alcatuim. (Tema extraterestrilor nu m-a preocupat niciodata si in consecinta nu am caderea de a ma pronunta.) Toti vrem sa fim propriii nostri stapani si nimeni nu reuseste.
Finantele internationale? Razboiul din Yugoslavia? La fel de reale pentru cei care nu participa direct la ele ca si tigarile sau bautura – alcoolica, desigur. 99,99% din populatia mapandului nu vrea sa fie condusa de ceva concret care ii scapa de sub control. La fel ca si fumatorii sau betivii. Si totusi participa activ la fenomenul cu pricina. La fel ca si fumatorii si betivii. Asa ca eu spun ca incrancenarea este extrem de daunatoare. Ea creeaza de fapt dependenta. La fel si cu iubirea sau ura. O usoara, eleganta, echilibrata, distantare este cea care iti poate oferi perspectiva corecta.
Sau ca in literatura, in arta in general. Rigoarea distruge. Efortul disperat de a te imobiliza in canoanele nonconformistilor este acelasi lucru cu a imita arta marilor maestri.
Traian Basescu. Mircea Geoana. Finantele internationale. Marci de detergent. Sau de bauturi (alcoolice). Sau de tigari. Crezi in chestiile astea asa cum crezi ca cineva ar putea sa depuna marturie in favoarea ta.
Nu am niciun fel de abilitati artistice. Sunt anchilozat in convingeri politice. Cu toate astea stiu inca faptul ca nu gasca, nu mesajul criptat (nu James Joyce este autorul meu preferat, mai degraba Camus) pot produce starea de efesrvescenta necesara pentru o Renastere a politicii si artei. Nu de virgula, de majuscula sau de punct se impiedica sipritualitatea unei poezii, nu de Geoana, Basecu sau FMI, cea a unei natiuni.
Gata. Scuza-ma. Dar te-am avertizat de la bun inceput.
P.S Te rog uita-te la la politica asa cum te uiti la un pachet de tigari. Nu marile companii ne fac dependenti de tigari ci noi insine. Ai putea sa gusti arta fara a deveni dependent de ea? Fara a incerca sa abuzezi e ea? Daca da / jos palaria.
Dragul meu, arta nu intra in discutie pentru ca, modest ori nu, si eu sunt un producator de arta. Insa viziunea ta este extrem de interesanta, mai ales ca am citit de curand un interviu cu Aurora Liiceanu, in care aceasta deplangea „plierea” societatii romanesti pe valorile materiale de care occidentalul a inceput sa fuga. Suntem, in acceptia dansei, cu un pas in spate mereu.
Vreau sa spun ca modul fulgurant in care am abordat o tematica comuna si bine stiuta dar prost pusa ca subiect civilizat intre masse si conducatori este o revolta care ma apuca, uneori, numai si izbindu-ma zilnic de ignoranta semenilor. Atunci scriu texte ca si cel de mai sus. O fi bine? O fi rau? Poate ca e bine, din moment ce ti-am atras atentia.
Sa ai pace,
Dancus