în centrul lumii
în vârtejul atâtor dispariţii
aceaşi insectă bâzâind captivă
printre rândurile unei
pagini neterminate
niciodată nu voi şti
să o strig pe nume
şi nici să o ucid
simplu
cu o lovitură de plici
pe spate
chiar dacă nu mă mai întrebi ce fac
chiar şi fără vreo legătură
cu cele de mai sus
uite!
îţi spun eu din proprie iniţiativă
fac bine mersi
din soarele amiezii
fac un pumn baban
eu care lovesc ritmic
în nevăzuta lună
de când nimeni
nici măcar
ogarul meu afgan
nu ne-a mai mirosit
băzâind prin iarbă
împreună
