Andrei Moldovan

feb-63 Bucureşti
Automatica, Bucuresti 1987
Stiu pe de rost multe versuri
din ale mele doar cateva
Contact: bobadil63@yahoo.com

dead_man_walking

De Andrei Moldovan pe 10 aprilie 2012

am realizat că trăiesc abia când m-am trezit din somn
am început să recuperez încet-încet
pe parcursul unei întregi evoluţii
toate lucrurile
de la început
mai întâi
perna şi pătura
moi şi lipicioase
apoi fereastra plină de lumină murdară
şi ceasul…
care arăta o oră de neînţeles
mai târziu înfruntarea cu papucii de casă
un pariu inefabil
zgomotul apei curgînd de la vecini
mai asurzitor decât sinuciderea într-o Niagară [...]

Adăugat în *, poezie, Suplimentare | Comentează

gibraltar

De Andrei Moldovan pe 11 decembrie 2011

în visul meu pluteam pe-o apă
uneori mi se părea o oală mare de pământ
în care Cineva îşi preparase o sangria
din pântecul tău amestecat
cu cele-o mie de culori
pe care îmi plăcea
(Doamne cât îmi mai plăcea)
să le visez numai ale mele
apoi mai erau
vreo doisprezece nechemaţi pe-acolo
şi un singur marinar
sărbătoareau cu toţii botezul nostru
în contumacie
navigând cot la cot
prin [...]

Adăugat în de dragoste, poezie | Comentează

Oameni disperați

De Andrei Moldovan pe 26 septembrie 2011

Încurcaţi în propriile mreje
plictisiţi de schemele de atac
îmi apar la orizont
oamenii disperaţi
că nu mai simt nimic
asta e nimic
că se simt nimic
asta nu-i nimic
oamenii ăştia îmi tot trimit scrisori
cât se poate omeneşte
de anonime
cu o semnătură îngropată adânc
în neputinţa lor de a vorbi
în sinonime
sau peisaje arcadiene
din trei în trei
omonime

Adăugat în poezie, recomandate | Comentează

mezon-a-troa

De Andrei Moldovan pe 3 august 2011

tu cazi din începuturile tale
peste ghicitorile musonului meu preferat
ca o ploaie izbăvitoare
tu eşti goală
şi pic-pic
dacă e adevărat cuvântul meu
atunci lumea este zgomotul
viitoarei noastre rupturi de oase
iar purgatoriul
fantezia amicului meu dante
el deasupra ta
tu deasupra mea
noi amândoi cu cheile adânc îngropate-n tine
şi în acelaşi timp
toţi
cântărindu-ne

Adăugat în de dragoste, poezie | Comentează

ad literam

De Andrei Moldovan pe 26 iunie 2011

palma ta am simţit-o de-atâtea ori
venind parcă să îndrepte legile firii
unde eu sunt bărbat iar tu femeie
căzând ca o ploaie peste obrajii mei
o altă lege
lăsând mult mai mult loc
de interpretare
o ovulaţie dureroasă
care îţi dădea dreptul
să loveşti în mine cu sălbăticie
şi apoi să învârţi roata norocului
doar pentru că eu eram cel slab
apoi să câştigi tot mărunţişul
şi [...]

Adăugat în de dragoste, poezie | Comentează

Cote D’Azur

De Andrei Moldovan pe 1 iunie 2011

te văd cum stai privind şi aşteptând
(cu oarecare nerăbdare)
să înflorească acest portocal
lângă care sunt
undeva, pe Coasta de Azur într-o fotografie trucată
cu primul model EOS digital
aş vrea să te pot păstra aşa…
răsfoind albumul meu
bolnav de poze
ca de un pojar
numai că te pierd de fiecare dată
când mă-ntorc acasă
cu gustul ăsta dulce şi amar
de floare de portocal [...]

Adăugat în poezie | Comentează

credo

De Andrei Moldovan pe 18 mai 2011

sunt clipe faste, ca aceasta
dinspre inimile noastre bate vântul cald
cineva ne-a îmblânzit tristeţile Mărie
cu lovituri de bici !
de-o vreme-ncoace
eu îi tot trimit scrisori
cât se poate de-anonime
ca să-i spun mulţumesc
atât
de-o vreme-ncoace privesc
tristeţile noastre Mărie
ferecate în seminţe
cu o mie de chei
sinonime

Adăugat în de dragoste, poezie | Comentează

una și doi bani jumate

De Andrei Moldovan pe 10 mai 2011

mi-am pus trei picături în ochi
şi m-am limpezit din starea de fericire
specifică furnicilor atunci când devorează
tocmai începusem să obosesc când gata!
am găsit lentile de contact pentru armăsari pur-sânge
vedem acum prin ele hoardele barbare de feţi-frumoşi
cum ne crestează pielea cu săbiile lor rezemate în buric
şi să murim aşa
pur şi simplu
am zis !
să nu ne mai găsim
mâine [...]

Adăugat în poezie | Comentează

note de călătorie

De Andrei Moldovan pe 6 mai 2011

de fiecare dată mi se-ntâmplă aşa
pleava se aşterne peste ochiul Lunii
cu două-trei minute mai devreme
Sepia adoarme
şi visează o mare
fără urmă de picior
întinsă ca un acid peste unghia mea
de fiecare dată
adorm
pun la îndoială invizibilul
şi mă trezesc într-o lume
în care peştii suferă de lumbago
eşuaţi pe un ţărm de agată
al unui Sud calcinat
eu doar un leu al Soarelui
dormind [...]

Adăugat în poezie | 2 comentarii

liniște cu pavlov

De Andrei Moldovan pe 14 aprilie 2011

întreagă tăcerea aceasta
care ne umple cuvintele ca pe o bucătărie
cu aromă de mirt
a devenit subiectul preferat
al divagaţiilor noastre
în eter
la urma urmei
când am fost noi doi
altundeva decât acolo?
de două ori cred
sau poate o singură dată vârtos
te-am strâns în braţe
şi o dată te-am strigat pe nume
niciodată nu am recunoscut nimic
niciunul dintre noi
ca într-un fel al nostru de
război [...]

Adăugat în poezie | Comentează

recon

De Andrei Moldovan pe 2 aprilie 2011

la ce bun să mă folosesc
de cuvinte
doar pentru a băga pe cineva
poate chiar pe tine
la pârnaie
sau altfel
recon,
să facem dragoste doar
pentru a scăpa
de pensia alimentară
să dau cu subsemnatul
pe nişte hârtii
pe care oricum
le vei da uitării
pentru că
deja ai găsit ce căutai…
la ce bun?
îmi spun
privindu-mi pixul
aşteptând să se pună vârtos
pe treabă…

Adăugat în poezie | Comentează

richard

De Andrei Moldovan pe 19 ianuarie 2011

nu voi putea
spune niciodată
când am fost eu
sau când ai fost tu
în piesa asta
rolurile nu au fost clare
şi nici vina
azi trebuia să te iubesc
mâine să te urăsc
apoi să te venerez
folosind un truc ieftin
cu un inel
iar tu mă detestai
folosind acelaşi truc
până la urmă
au găsit o finanţare
şi au făcut altă piesă
eligibilă
fără regatul meu
pentru un cal

Adăugat în poezie | Comentează

Andrei Moldovan

Autentificare

Cititori